Il sublime sentire poetico

Francesco La Scala

Condividi

 

 

francesco

 

VERSI NATALIZI SAMBIASINI


Ninna allu Bambiniallu

U cialu cerni stilli
Paru paru.
Cadinu d'intra i vagghji
Cumu a nivi!
E ffa nnu fhriddu
Ca tutti l'aggilluzzi
Sutta l'ali
S'ammuccianu i capuzzi.
A luna arrobba
Scuru alli vinelli
E jetta argiantu
Supra i ciaramiri.
O Bambiniallu mia,

Nun tindi jiri,
Mo c'ha vinutu,
Resta sempri cca.
Ndaju cantatu
Ninni a sti quatrari,
Mo' sulu a ttia
Mi mancano i palori.
Un nsiartu nenti,
Mancu na girarota,
Un riasciu cchjiu'
Cumu fhacìa nna vota,
Ccu d'illi ntuarnu,
Mbrazza e alla gunnella.
Fhammilla u stessu
Tu na mussiatella
Ccullu pizzu a risu!
Ntoni ,da mo'
Chi squaza mparadisu!
È lla notti i Natali.
U mundu è allergu,
Fhora i dobotti cantanu,
Ed iu ? Iu sugnu sula.
Ma tu un ciangiri ,
Ca u voi , vicinu a ttia,
Ccu tuttu u jatu chi teni,
Ti quadìa.
U ciucciu un c'è,
Un s'ha ffattu truvari.
A mangiatura
È stritta aguannu,
E lla Madonna,
Ccu nnu piadi sulu ,
S'arriba a San Giuseppi,
O Bambiniallu!
Ma ti mangia ccu l'uacchji
Ca si biallu.
A luci un c'è
Ca un pagu cchjiu' bulletti.
A luna trasi d'intra,
D'a furnesta,
E allu vignanu
Sbatti a nu specchjiu ruttu,
Cchi ricamu!
Mo' fhigghjiciallu 'i Ddiu,
Vidi mu duarmi,
Ma senza ninna,
Ca un sacciu
Cchjiu' cantari.
Iu muaru 'i suannu,
E cca nun puazzu stari.
Tu salutami a Ntoni
E alli quatrari.

18 dicembre 2018
Francesco Gaspare La Scala 

-------------------------------------------

A  NINNA   A  LIGEA

Nissunu, Aricchji, ‘i cira Shi fhici pirinchjiri! A vuci tua, Cumu putìa ssintiri? Pirchì allura, alli scuagghji, Ti jisti a spracillari? Ppi shcuarnu fhorzi? Oppuramenti ha sintutu Persefhoni Chiamari, shutta U cipressu jancu, I nuavu ppi jucari? Alla shcuma d’a praja Ti shpuniru, I cavalluzzi ‘i mari, Chi ciangiandu Ti vòziru ragari. U viantu, i negghji Mbulicava avanti u shuli, Ppi cci zinnari: “Ashpetta, nun calari!” Ccu llu pìattu squartatu, Ancora tu riatavi, E l’ultima ninna A sta Chiana cantavi. L’undi d’u mari I labbra shi cushìru! E lli stilli tutti Sh’abbrazzaru Ppi un fari notti Prima ca murivi.

L’acqua d’a gurna Cuminciau a scindìri, Carriandu ‘nsema Pannizzialli e juri, Ppi tti vasari E ppi tti quadijari. N’tuarnu tuttu ammutàu, Shintiandu i strazzi D’i shuspiri tua. Amara fhu lla morti E duci u cantu. L’armunia si spandìu Ppi ssupra all’undi E ssi ricoziru Varchi e marinari. Tu puru morta, na luna Parivi ammianz’arina, Cchjiu bella e viva Di cum’eri prima. Ogni carizza dilica, Pirofhati ‘ntr’o cori, Ccu jummura di chjianti T’eppiru ‘i cruvicari. Ancora nua cantamu Stu duluri, Fhaciandu u pizzu a rishu Ppi llu sbìari, Cumu i quatrarialli Chi perdinu la minna, Girandu l’uacchji, Ppi rrìdari alla mamma. Veni llu juarnu Chi fhurni sta cundanna E simu nua Chi ti cantamu a ninna.

Francesco Gaspare La Scala 
-------------

22 marzo 2019
LE VICENDE DELL'UNITÀ SONO ANCORA DA CHIARIRE
Nel ricordo ancora bruciante dell'alto prezzo pagato per l'unità d'Italia.

CATARNUZZA
Tèni lla vesta vrunda
Cartarnuzza stamatina.
Cusuta d’a nanna
A notti prima,
Ccu ttrii grubbura
A na fhodera ‘I cushinu.
Tèni n’urra i pani
Ntr’ e manuzzi
E si la sparti
Ccu tanti agilluzzi.
Shenti sparari corpi
Di shcupetta.
Passa unu chi grida:
Un c’e pruciassu!
Curri alla Nuzziata
Catarnuzza
Ccu tutti aggialli
Chi volanu appriassu.
Tagghja lla fhùlla
Cumu na rashula.
Nesci alla Minzalora
Sbavuttuta,
Trova llu patri nterra,
Ntro shangu ngurnatu,
Shupra stiavuccu
E zzappuni attaccatu,
Briganti pp’abbushcari
Na jurnata.
Ccu nna gridata
Chi jaccau lli petri,
Ncuallu ci si jittau,
Cull’aggilluzzi,
E cculla vesta vrunda
Si cuviriu lla fhacci,
Mentri u shangu
Vagnava lli piduzzi.
Francesco Gaspare La Scala
-------------

24 marzo 2019

AGONI CITARODICI SAMBIASINI
Vinciutu dua lancelli d'uagghjiu a Puartu Sharvu.
Vinciutu na parigghjia i voi a Caronti.
Vinciutu nu mazzu d'ariganu a Ssantu Shidiru.
Vinciutu na pallata ntr'e shpalli alli Shpecchji.
Hajiu vinciutu e bbasta chjianti.

I SCARPUZZI
N'tr'o pìattu
M'ardi nna vrashera.
Ogni zzappunata
Chi guardu n'cialu
Pìansu a ttìa.
Pìansu a ttìa
Cculli manuzzi
Grazziusi
Ch'u stiavuccu
Mi sciundìa
Ppi ttruvari
Nu sgangu i marvashia.
E mi fhacìa,
Ppi rrigalu,
Umbrilluzzi
'I fhinuacchjiu.
Chi shpinnavi
Ad unu ad unu
Ridìandu
Avant'a mmìa.
E ll'atru piccirillu
T'accarizza ancora
Lli scarpuzzi
Shupr'alla cullunnetta.
Colla llu shuli
E ssupra stu carrualu,
Na shpera
'I luci jetta.
A luna d'a vrigogna
S'arricetta.
Francesco Gaspare La Scala
---------------------

4 luglio 2018
BRANO ARCAICO
Questo è un brano scritto in una lingua antica: il sambiasino. Sto provando a tradurlo approssimativamente in greco antico o in bizantino per capire quanto siamo ancora vicini al nostro indimenticabile passato che ci ha colmato di doni preziosi mai colti, ancora soffocati da buffissime "Trame" e premi per scrittori in un approssimato italiano ricco di contenuti banali.

U carrualu d'u Vuascu è cumu l'Autostrata d'u Shuli. - Micro Dramma Sambiasino
Licerti chi vanu, duannuli chi veninu, nuattuli chi zillicanu aricchji d'i ciucci, carvunari arrabbiati chi girianu i shipali, rizzi sbavuttuti, cicali shcattati d'u caudu., pittelli 'i fhicundiani c'assicutanu runduni. È sira, ura mu ti ricuagli! L'ura ca tra pampini 'i viti e cimi d'alivi ci shi mpila nu raggiu i shuli chi veni d'i Specchji e du Mariciallu. C'è n'adduru i piarsichi e di fhinuacchjiu ngranatu.
U ciucciu 'i Micu sagghji llu Rettifhilu. Pari na contraerei, ccu zzappuni , pali e zombi puntati diritti alla Cabella. È na guerra! Micu tagghjia fhituselli ppi janchjari u catuaju e ggastima ccu nu muzzuni astutatu mpacchjatu alli labbra. I negghji s'arrassanu ppi ffari scrivari alli stilli l'attu 'i richiamu du Cannatà!

Alla sagghjuta d'a Miraglia, Micu e lu ciucciu shi mbuttanu, unu cull'autru, fhin'a sutta u vignanu: a porta d'u mpiarnu!
Carmena ha arruzzulatu nu catu i vrudata shupra i shcaluni. Un si sagghji , un si mangia. C'è nna priadica cuntra u patrìu e una, piaju, cuntra a donna!
U ciucciu vulera shparari ! Micu pero', cunsigghjiatu d'u Generali Spergia, smunta lla contraerei e firma nu trattatu di Paci ccu lla cantina 'i Fhabianu.
I gridati alli negghji: attu 'i richiamu d'u Cannatà cancillatu!

"Fhratimma Pasquali di Toronto, un garantisci ppi ttia, mbriacuni, puzzulenti di fhituselli, annigatu di shuduri ppi dua ziranguli d'uva ntra nu striculacchjiu 'i terra quantu nu stiavuccu chi pattrita ancora mancu t'ha strummintatu! Va viviti na lincella 'i vinu a cridenza e curcati cullu ciucciu!"
U ciucciu reclama, ragghjandu, na Commissione di Osservazione dall'ONU: cca è nicissaria cchju di chilla d'u Cumuni, povari criaturi!

Francesco Gaspare La Scala

--------------------

2 agosto 2019

MODESTISSIMI BAGNI NELLA "PRECLARA GURNA"
Versi scritti qualche anno fa per evidenziare la penetrante capacità espressiva del nostro dialetto.

VAGNI D'AGUSTU
A chjiaranzana aguannu
M'ha gurramatu buanu!
Tiagnu a cudilla
Chi shi dubbra ssula,
Ghjinocchjia ed anchi:
Nu ntassu
Ad ogni passu.
Ha vogghjia miadici
E cunsurti 'i lussu!
A cura è una:
Gurna, piparialli
E bbinu russu.
Mprima matina,
Cappiallu e vrachissini,
M'azziccu dintra l'acqua
Ngrizzulandu,
Culli pila arrizzati ,
Cumu u ciucciu.
Ma ntr'o bbrodu d'a gurna,
Nu minutu abbasta,
Mu ti trashi llu caudu
Dintra l'ossa,
E l'adduru d'a shurfa
Dintra i naschi.
Ntramenti gghjiombari
E matassi di lupialli,
Si sciundinu cumu
Scilatialli,
E tu,
Piaghjiu 'i nu criaturu,
Ciliandu,
Va fhaciandu virrocchji
Sumbuzzandu.
Doppu nu pocu,
Ntra chillu mentri
Ca miagghjiu mi scialava,
Vicinu a mmia aducchjiai
Na licirtuzza
Ca queta queta
a cuda s'ammugliava.
"Puru a ttia - diss'iu-
Ti pigghjiau llu rivintinu?
Tu , povarella,
ha shulu chistu bbrodu,
E nun t'abbutti
'I piparialli e bbinu!"
Illa girau lla capu
E mi guardau.
" Ma quali rivintinu!"
Rispundiu.
"Iu tiagnu l'ossa
Mianzi scatrijati,
Ca ogni annu
Mi sgasciu di risati
A bbidiri cumu
Tutti i lamitini,
Cridinu ancora
A crapari e diputati.
E ogni cosa ca chilli
ci projinu ridiandu,
Puru mu e' bbilenu,
S'a nducinu ciangiandu,
Sulu aspittandu,
Ca nu juarnu o l'atru
I cruavicanu
Ntr'o fuassu vutatu,
Chi culli manu luaru
Hanu scavatu!
Tirau d'a sacca
Nu telofhoninu
E si mintiu a parrari
Ccu Berlinu.
" Sbrigativi "
Ci dicìu n' tedescu,
" accattativi tuttu,
Zzocca, Marina,
Fhilicetta e Vuascu
E dichiarati,
Sta massa i ciotarruni,
Patrimoniu spiciali
di l' UNESCU".
Turciandu i vrachissini
Nudu e ccu llu cappiallu
'I banda,
Niscivi d'a gurna,
Sbattiandu muru muru
A crozza,
Nduciandu fheli
D'intra i cannarozza.
Francesco Gaspare La Scala
_________________

1 novembre 2019

A RRASPI
A rraspi ni pigghjiavamu,
cuntianti,
tutti mpacchjiati 'i mustu
e purvirata.
'Un c'era vava né cuarnu di voi,
ca ni cugghjia,
né staffilata di massaru shpertu.
Ogni parmiantu rutava
nna liggìara
c'assatava lli carri
alla ntrashata.
I rappura parianu
cum' aggialli, vulavanu
shenza tuccari n'terra,
ntr'e manuzzi
di cchjù picirilli.
Ccu na mastravota
già allu carru appriassu
mpirticati,
fhacìamu a scherma
ccu n'atru massaru
ch'amminazzava ccullu pungituru
e a vrancunati cumu cchiu putía.
E nnua 'i shutta
a rridari sbuttiandu.
Shupra I muntagni di raspi,
d'i parmenta,
a shira ni mbrusciniavamu,
già luardi e paiuardi
cuntandu fhatti
di shpiardura 'i palacchju
annigati ntro mustu
ppi sbintura.
Alla ricota ntr'a vucca
d'a vinella na vuci dici:
O ti va lavi a Santu Nicola,
Ccu acqua chiara,
O ccà ti vullu dintra alla quadara.
Francesco Gaspare La Scala

--------------------
3 novemmbre 2019
U VITRU
Cumu jiu, cum 'un jiu, na quatrara d'i parti nostri, ricugghjandusi shcauza alla casa ,dopu scapulata na jurnatella , shi fhirmau alla Fhilicetta ppi ssi mintiri i shcarpi e arrivari quazata allu paisi. Mentri mpilava llu lazzu 'ntre grubbura di certi tappinelli arripizzati , viditti cumu nu raggiu 'i luci fhorti chi cci passava d'ammianzu: unn'era llu shuli chi cullava quiatu quiatu ! Era nnu sbrandoriamiuntu chi ncicava. A quatrara sbavuttuta, vutau subitu a capu d'a banda di nduvi vinìa lla luci e ristau mpitrata. 'Nterra c'era nna cosa curiusa chi parìa nu piazzu 'i vitru chi cambiava cculuri e ffurma 'i nu mumentu all'atru.
"M' hanu fhattu l'uacchi!" - dissi lla quatrara e 'unn'eppi llu tiampu mu s'i spacchjia ca 'ntisi nna vuci: " Ragamindi ccu ttia!"

Morta d'a paura, a povarella,shi mishi a fujiri ma u "vitru" stavia ssempri avanti ad illa : "Ricogghjimi shta shira - dissi- shulu shta shira, ca t'hajiu i cuntari nu fhattu ch' un puazzu cchiù tiniri ammucciatu!" E cuminciau a si langurari i na manera ca nissunu mmai avera avutu cori pimmu u lassa. Era pprima cumu na mushica luntana, nu chjiantu 'i stilli e doppu nu rìdari e ciliari 'i piccirillu.
Tirishina trimandu e ciangiandu ppi chillu cantu chi ci turcìa ll'anima u ricugghjiu di 'nterra e ssu mishi ntro mbustinu mentri "u vitru" cirnìa n'tuarnu purviri d'oru e argiantu d' a cuntintizza.
Alla shcurata ccullu shuli vasciu , a fhacci e llu piattu 'i Thirishina shempri brushati da fhatiga, parìanu chilli 'i na riggina ch'avìa gguardatu shulu a luna , tantu i raggi du "vitru" eranu fhorti. Tutti i paisani ch'a vittiru passari chilla shira 'un si pottiru capacitari di tanta billizza e jittaru u bandu.
Arrivata alla casha e spunuti a cista e lla curuna, Tirishina pusau llu "vitru" shupra u casciuni di 'nduvi vinìa n'adduru i fhicu shiccati e mandarini fhrischi. Povara, ma vrunda , a casha shua shapìa tutta d'ariganu e d'amenta e, alla grasta , tinia nnu murvinu 'i vasalicò ccu nna maruzza chi shi cuvirnava. Ammianzu a sti prufhumi u "vitru" shi mintìu di nuavu a rìdari e ciliari cumu i picirilli e cuminciau a parrari ccu nna vuci ch'ammalapena shi shintìa.

" Shtu fhattu chi ti cuntu, shul'a ttìa 'u puazzu diri, ch'avutu u dishperu 'i vidiri u quatrariallu tua muriri , shenza curpa, ppi nna shcupittata scangiu shparata d'aggenti a mmala via. Patrimma sh' era ffattu riccu assai affriggiandu tanti povarialli. Cci nigava tuttu chillu ch'era giustu e cchiù si suttamintianu ppi paura,cchjù i carricava di cruci e turmianti. A mmia mindi pishava tantu ch'un li putìa guardari ntra l'uacchji senza vrigogna e circava mu mintìa rriparu ad ogni cosha shtorta chi vidìa. 'Un passau assai tiampu e Patrimma u vinni a ssapiri d'i shpiuni. Mi dissi: " Shi vua cuvirnari sti mangiapani pizzenti e vacabundi culli shustanzi mia, sta ciartu ca t'ammazzu e nun mi piantu!"

Iu stezi attiantu ppi nnu biallu piazzu. Vinni llu ghjiuarnu ch'a illu stessu mi fhici nu rigalu di dinari ed iu pinzai ch'eranu dinari mia chi putìa ddunari a cchini vuliad'iu. M'arrivau nna scarrica i pallittuni ammianzu u piattu : "T'avìa abbishatu!" E ssi 'ndi jiu shenza guardari. Alla 'mbasciata nigura, Mammama, niscìu d'a casa e mi tirava lli pallittuni cull'ugni: " Figghjiuma biallu - dissi- tu 'unn ' hai 'i muriri mmai ca shi sempri shtatu tistimuani i tanta carità" e, 'mpuntu 'i morti , mi vozi lligari ccu nna fhattura d'a nanna sua chi shi dicìa ca parrava 'ntre vuaschi culli lupi.
Mentri stavìa mmuriandu shintivi diri sti palori:"Signuri nuastru Gesù Cristu e ssanti Arcangili viati, Shantu Shilvestru ch'arrassi i veri lupi, Shantu Fhranciscu di Paula chi fhacisti nesciari u shangu shpizzandu i dinari du Rre, sti lacrimi di mamma fhaciti mu diventanu tirrimota ppi cchini ordi mbrogghjia ppi affriggiari e ammazzari a povara aggenti timurusa di Ddiu. Sti lacrimi pitrifhicatili e sciundìtili shulu quandu a Bestia Krisosandalaimopotiktónia shparishi di shupra shti terri santi nostri e torna ssutta terra.

Orkizo,exorkizo, ccullu Shantu Aiutu vuastru, shta Bbestia Krisosandalaimopotiktónia ,tri bboti e ppua n'atri shetti mu shi distruggi shula e mu i stessi fhigghji si vidi rivutari cuntra ppi lla stirminari.
Di stu fhigghjiu chi mo piardu fhacitimindi turnari na fhulla ppi cacciari shta Bestia fhitusa chi n'allupella. 'Ngrolia Patri, Figghjiu e Shpiritu Shantu."
"Patrimma era una di shti Bestìi" - dissi llu " vitru"- "ed iu sugnu ncatturatu alli lacrimi ' i Mammama chi un si vuanu cchiù sciundiri."
Tirishina shintiandu shta shtoria ci vinni nna colara chi si mintìu a ciangìri shupra u "vitru" , ma u "vitru" un c'era cchiù, era bbulatu fhora d'u vignanu.
Alla jittata d'u bandu ca era turnata di partiri bella cumu na riggina , na fhulla di pirsuni era sutta u vignanu ppi lla vidiri affacciari. C'eranu i jiruasculi shenza vrigogna e tanta aggenti mbeci chi ci lucìa llu visu . Tanta aggenti chi ci lucìa llu visu c'era , ma a nnu quatraru cci lucìa cchjiù di tutti. Tirishina scindìu e si l'abbrazzau.
A mala erva di chillu ghjiuarnu cuminciau a siccari.
Francesco Gaspare La Scala

Nota:
Avrete tutti capito che la parola magica riferita alla Bestia fhitusa non è una invenzione fantasiosa ma è veramente esistita nell'antica Grecia come epiteto
di Ecate, dea terribile abitante nell'Ade.
"Krisosandalaimopotiktónia - Κυσοσανδαλαιμοποτικθόνια" significa letteralmente "Dai sandali d'oro , che beve il sangue umano e vive nell'Ade". Rappresenta un epiteto irresistibilmente calzante con l'attività malavitosa che affligge la nostra terra calabra e la sta conducendo lentamente alla completa rovina.
Negli scongiuri e negli esorcismi ( orkizo, exorkizo - ορκίζω, εξόρκιζω) calabresi bizantini sono stati realmente rinvenuti richiami importanti e precisi risalenti all'epoca della Grecia classica . Quello riportato da me è costruito artificiosamente per dare maggiore enfasi di mistero all'esorcismo-scongiuro lanciato contro la progenie del malaffare e sopraffattrice dei più deboli.
Spero che quella tanta gente il cui viso luccica ancora di onestà se ne ricordi il 10 Novembre e sciolga per sempre il pesante nodo che grava sulla nostra Regione.
-------------------------

FRAMMENTI LIRICI SAMBIASINI
Ohi, quatrà
Cchi ffuji fhuji
Oji, alla peshcarìa!
Na schetta ha trappatu
Na picarella
E cc'ha pigghjatu
Nu 'ntassu!
V'accattami na lirva
'I cunserva
Dduvi Pittinatu
Ca m'haj'i fhari
I shcacchiatti russi
Ppi stu Carnalivari!
A stu shangìari
Cc'ha mishu tuttu:
Vinicuattu , Cacau, cannella,
Nuci, mianduli, meli ,
Pipi n'cuacciu ,
Chiova 'i garofhalu,
Ma u puarcu
Ancora abballa!
Cumu ha jjutu,
Cumu unn'ha jjutu,
Purtandu a partenza
a nnu vicinu,
Sh'ha 'ncafhunatu,
Ha rruttu a limba
E s'ha linchjutu
U 'mbustinu
'I fhrittuli!
 Francesco Gaspare La Scala

 

 ------------------------------------------

18 dicembre 2018

VERSI NATALIZI SAMBIASINI
Scritti un anno fa, guardando nel presepe che è sempre stato Sambiase.

Ninna allu Bambiniallu
U cialu cerni stilli
Paru paru.
Cadinu d'intra i vagghji
Cumu a nivi!
E ffa nnu fhriddu
Ca tutti l'aggilluzzi
Sutta l'ali
S'ammuccianu i capuzzi.
A luna arrobba
Scuru alli vinelli
E jetta argiantu
Supra i ciaramiri.
O Bambiniallu mia,
Nun tindi jiri,
Mo c'ha vinutu,
Resta sempri cca.
Ndaju cantatu
Ninni a sti quatrari,
Mo' sulu a ttia
Mi mancano i palori.
Un nsiartu nenti,
Mancu na girarota,
Un riasciu cchjiu'
Cumu fhacìa nna vota,
Ccu d'illi ntuarnu,
Mbrazza e alla gunnella.
Fhammilla u stessu
Tu na mussiatella
Ccullu pizzu a risu!
Ntoni ,da mo'
Chi squaza mparadisu!
È lla notti i Natali.
U mundu è allergu,
Fhora i dobotti cantanu,
Ed iu ? Iu sugnu sula.
Ma tu un ciangiri ,
Ca u voi , vicinu a ttia,
Ccu tuttu u jatu chi teni,
Ti quadìa.
U ciucciu un c'è,
Un s'ha ffattu truvari.
A mangiatura
È stritta aguannu,
E lla Madonna,
Ccu nnu piadi sulu ,
S'arriba a San Giuseppi,
O Bambiniallu!
Ma ti mangia ccu l'uacchji
Ca si biallu.
A luci un c'è
Ca un pagu cchjiu' bulletti.
A luna trasi d'intra,
D'a furnesta,
E allu vignanu
Sbatti a nu specchjiu ruttu,
Cchi ricamu!
Mo' fhigghjiciallu 'i Ddiu,
Vidi mu duarmi,
Ma senza ninna,
Ca un sacciu
Cchjiu' cantari.
Iu muaru 'i suannu,
E cca nun puazzu stari.
Tu salutami a Ntoni
E alli quatrari.
Francesco La Scala

-----------------------------------

2 dicembre 2018

LIPORDU E MINICIRDU

Minicirdu,
ch'unn'era ssurdu,
Shutta a turra
Abbrittava nnu turdu.
Shupra a turra
Asciumava tturduni.
Dintra a turra
Durmia ntr'o fhulluni.
Fhora a turra
Civava a Llipordu,
Ch'era vvurdu
Di turdi e tturduni.
Lipordu,
ch'unn'era cuciurdu,
Sh'abbuttava ddi turduni e tturdi
E corchji e ttrunza
Arringava allu spiardu
D'u catanannu 'i Minicirdu .
" 'Un gridari allu viantu
Ca shugnu liccardu,
Mu ti shentinu
Puru 'i Cafhardu,
Ca ppi ffari i capaccolla bbuani
'Un c'abbastera mu mi civi
Ccu tturruni!"
Curriu alla turra Minicirdu
E sciullau llu fhulluni
Ppi ttruvari nu shordu
M'accatta lli turruni
Ppi Llipordu.
E curri, curri ,
Curri Mminicirdu,
Ppi tutti sti carrola,
Arruzzuluni,
Mu va accatta
Nna cista di turruni.
"Cc'ha ccridutu, shtu ciuatu!"
Dissi Llipordu,
Abbuttandushi di rishi,
E ppua, pridicandu alli gallini:
"Mulieres ornatissimae
Et amplissimi Viri Sambiasini,(*)
Quandu shi shenti
Ll'adduru d'a quadara,
'Un c'è bbisuagnu
Mu u dici lla magara!
Tagghjia u carricaturu,
E cquazatilla lestu,
muru muru!"
Linchjìu nna viartula
'I turdi e di turduni
E curriandu
Arrivau allu Cafharuni.
Llà shi mbarcau
Ppi jiri n'Tunishia,
Paishi civili ed aducatu,
Dduv'u puarcu
'Un mori mmai scannatu.
E, annestra 'i chistu,
È nnu paishi sheriu
Dduvi mmai
Ha cuvirnatu n'Oliveriu!
(*) "Gentilissime Signore e Signori", in latino.

----------------------------------

1 ottobre 2018

 

ΌΝΟΜΑΣΤΙ (ONOMASTI)

Ppi nnumi
U numi tua 
'Un puazzu mmai
Nsirtari.
Jirita arrussicati
Di matinu.
Shutta u shuli,
Capilli mpicciati
Di cicali d'oru.
A shira 
Ti pìattinanu i stllli.
Cci prova ssulu
U chjurru 
Mu ti chiama,
I notti,
Ccu na catarra
'I bragamuartu shona.
Tragò, Tragò,
Ti vattiaru,
Ccu nnu cutrumbulu
'I vinu e meli.
E ppua shi 'ndi
Shcurdaru!
L'ugna shpaccata

Rigama lli carruali
E pigghjia ssulu spini.
Tragò, Tragò,
Ricordati a capuzza
Shutta l'ala,
D'a palumbella
Chi sapìu muriri!
Francesco Gaspare La Scala

 

1 ottobre 2018

 

ΌΝΟΜΑΣΤΙ (ONOMASTI)

Ppi nnumi

U numi tua

'Un puazzu mmai

Nsirtari.

Jirita arrussicati

Di matinu.

Shutta u shuli,

Capilli mpicciati

Di cicali d'oru.

A shira

Ti pìattinanu i stllli.

Cci prova ssulu

U chjurru

Mu ti chiama,

I notti,

Ccu na catarra

'I bragamuartu shona.

Tragò, Tragò,

Ti vattiaru,

Ccu nnu cutrumbulu

'I vinu e meli.

E ppua shi 'ndi

Shcurdaru!

L'ugna shpaccata

Rigama lli carruali

E pigghjia ssulu spini.

Tragò, Tragò,

Ricordati a capuzza

Shutta l'ala,

D'a palumbella

Chi sapìu muriri!

Francesco Gaspare La Scala

free template joomla 2.5